Povestea tragică a celei mai iubite melodii populare românești: cine a compus, de fapt, „Lie, Ciocârlie”

Indiferent ce gen de muzică asculți, nu ai cum să nu fi auzit melodia populară „Lie, Ciocârlie”, măcar din întâmplare.

Fără dar și poate, această melodie poate fi numită una dintre cele mai frumoase din toate timpurile, unii susținând chiar că ar fi, de departe, cea mai frumoasă.

Maria Ciobanu, artista de muzică populară care a făcut din „Lie, Ciocârlie” unul dintre cele mai apreciate cântece din toate timpurile

Evident, atunci când te gândești la aceasta melodie, în minte îți vine aproape automat chipul Mariei Ciobanu, una dintre cele mai importante cântărețe de muzică populară de la noi din țară.

Ani de zile, publicul a fredonat melodia cântată de aceasta, neștiindu-i, însă, adevărata poveste.

Cu toate că nimeni nu poate declara că vorbim despre un cântec vesel, având în vedere linia melodică care are o oarecare nostalgie perfectă pentru a ți se imprimă direct în suflet, puțini sunt cei care îi știu originea și ce eveniment dramatic a dus la compoziția acesteia.

Acestea fiind spuse, Maria Ciobanu nu este prima cântăreață care a interpretat „Lie, Ciocârlie”, în ciuda faptului că majoritatea iubitorilor de muzică populară o asociază cu chipul său.

Ea a fost, pentru prima oară, cântată chiar de cea care a compus-o. Variantele sunt, așa cum era de așteptat, diferite, însă despre niciuna dintre acestea nu poate fi spus că este mai frumoasă sau mai puțin frumoasă decât cealaltă.

Drama Mariei Lătărețu și povestea tristă din spatele melodiei „Lie, Ciocârlie”

Multă vreme, s-a crezut că „Lie, Ciocârlie” este o melodie cu autor necunoscut, aparținând folclorului. Această afirmație nici nu putea să fie mai departe de adevăr.

În realitate, „Lie, Ciocârlie” aparține Mariei Lătărețu, supranumită, la vremea respectivă, „privighetoarea Doljului”.

O drama din viața Mariei Lătărețu a dat naștere celei mai frumoase melodii populare de la noi din țară.

„Lie, Ciocârlie” este, la bază, un cântec de jale și a fost compus de artistă după ce i-au murit cinci copii din cei șase, pe care îi avea.

Patru dintre copiii săi au murit de bronhopneumonie, în timp ce al cincilea, o fetiță, și-a găsit sfârșitul după ce a fost atacată și sfâșiată de un câine.

În amintirea copiilor săi, Lătărețu a compus poate cea mai frumoasă doină românească.

„Mie mi-a venit/ De anul trecut/ Cuibul mi-am făcut/ Su’ brazdă de plug./ Plugul d-a venit/ Și eu n-am știut/ Cuibul mi-a strivit/ Ouăle-au roșit/ Puii mi-au murit. Și mi-am pus în gând/ Ca să zbor în vânt/ Să dau de pământ/ Să mor mai curând”.

În data de 27 septembrie 1972, Maria Lătărețu urma să cânte în localitatea Românești, din județul Botoșani.

„Miercuri, 27 septembrie 1972, în comuna Româneşti era mare fierbere. După-amiază, de la ora 16:00, pe scena Căminului Cultural urma să cânte însăşi Maria Lătăreţu, celebra privighetoare a cântecului românesc, pe care mulţi o văzuseră doar la televizor sau o ascultaseră la radio sau de pe discurile Electrecord. Cererea de bilete a fost atât de mare, încât forurile cultural au transformat spectacolul de fapt… în două spectacole: unul de la ora 16:00, iar celălalt de la ora 18:00″, au scris Ioana Lătăreţu şi Dorin Brozbă, coautori ai cărţii „Maria Lătăreţu, Privighetoarea Nepereche”.

Din nefericire, Mariei Lătărețu avea să i se facă rău în culise, imediat după ultima melodie interpretată pe scenă. În lipsa unui medic, colegii săi au apelat la ajutorul unui tehnician veterinar care a încercat să o salveze. La scurt timp, artista deceda din pricina unui comoții cerebrale, la vârsta de 61 de ani.

Anterior, cântăreața înregistrase un clip video cu denumirea de „Vă Las Cântecele Mele”, aproape premonitoriu.

Coincidență, sau nu, melodia a ajuns să fie cunoscută sub interpretarea unei artiste ce poartă același prenume, Maria.

În cele ce urmează, te invităm să asculți ambele variante ale celebrei melodii și să observi diferențele notabile de interpretare. În primul videoclip o vei putea vedea și auzi pe Maria Ciobanu, de vreme ce în al doilea o vei auzi pe regretata Maria Lătărețu.